A Concise History of Romanians

Product Information

Djuvara can be seen as a populariser and "de-mystifier" of history, having published books aimed a younger audience as well as books seeking to explain the historical basis for mythical figures such as Dracula or Negru Vodă. He also published memories from his exile, recounting his life and work in Paris, France, and Niamey, Niger. [22] Nu era bună bucătăreasă, așa că nu am fost crescut la bucătărie. De altfel, mi-aduc aminte, când am venit la Nisa, nu prea aveam bani, eram totdeauna cu chirii ieftine, eram într-o casă lângă Nisa, unde proprietăreasa era văduva unui poștaș. Mama era cu noi și ar fi vrut s-o ajute la bucătărie. O aud pe femeia aceea odată îi spune, pe limba ei, "Allez-vous en d'ici, madame, avec vos mains de princesse!". "Pleacă de-aici, cucoană, cu mâinile dumitale de prințesă!"”, își mai amintea Neagu Djuvara.

Tata era jurist și criminalist. Apare pentru câteve secunde într-unul dintre cele trei filme BD în acțiune, într-o scenă foarte simpatică, în care Toma Caragiu spune: „Să intre criminaliștii!”, ceea ce se și întâmplă și intră trei criminaliști adevărați, printre care și tata. Mama era un soi de nevastă perfectă în stilul anilor ’50 – ’60: frumoasă, elegantă, harnică, știa să facă de toate. Iar ce am moștenit eu de la ea, dincolo de faptul că nu sunt atât de gospodină, este o grijă pentru frumos. În plus, mai e ceva ce cred că vine din străbuni, cum ai zis și tu, o anumită capacitate, dincolo de a ne îmbrăca frumos și a ne pune o perlă pentru că ne vin oaspeții, capacitatea de a face tot ce ține și de culise. Nicolae Manolescu – academician: „Cred că sunt printre cei mai vechi prieteni cunoscuţi ai lui de când s-a întors în ţară. Ultimul mare boier din cultura română. Un om extraordinar şi foarte viu până la sfârşitul vieţii. Dumnezeu să-l odihnească!”

Exilul

Neagu Djuvara a însemnat un model care ar fi demn de urmat de foarte mulţi într-o lume în care nu-ţi găseşti un model pe care să-l urmezi. Prin viaţa şi opera lui rămâne în amintirea multor tineri şi a multor netineri, ca să nu spunem bătrâni. Dumnezeu să-l odihnească şi să-l ierte”.

Matei Cazacu, „Vlahii din Balcanii Occidentali (Serbia, Croaţia, Albania etc.). Pax ottomanica (secolele al XV-lea–al XVII-lea)“

Curier de taină

De mult mă bătea gândul să încerc să povestesc felul în care Tara Românească şi Moldova – în împrejurările care caracterizează sfârşitul veacului al XVIII-lea şi începutul celui de al XlX-lea (slăbirea imperiului otoman, războaiele austro-ruso-turce, revoluţia franceză, aventura napoleoniană) – suferă deodată o prefacere adân-că, trecând, în mai putin de două generaţii, de la o „civilizaţie" la alta, de la modelul bizantin – oarecum alterat şi sclerozat – la modelul occidental, adoptat cu pasiune şi chiar, uneori, cu o grabă excesivă. in Romanian) "Istoricul Neagu Djuvara și filosoful Mihai Șora, decorați de Iohannis cu Ordinul 'Steaua României'" [ permanent dead link], in Gândul, retrieved August 18, 2016